Suprafeţele cu plante modificate genetic sunt ţinute în secret
Publicat de bcombio on Nov 1, 2009
Cifrele pe care le vedeţi mai jos chiar sunt de speriat: în 2007 se cultivau organisme modificte genetic pe 350 hectare, în 2008 7000 hectare (de 20 ori mai mult), în 2009 3500 hectare (a scăzut, dar tot mult mi se pare).
Anul trecut, şapte state europene – Spania, Republica Cehă, România, Portugalia, Germania, Polonia şi Slovacia – cultivau porumb modificat genetic. Dintre plantele modificate genetic cultivate în lume, în UE este permis doar porumbul.
Deci ce concluzie să trag? Că noi sau animalele de fermă mâncăm aceste producţii, nu-i aşa?
Nicolae Găldean, decanul Facultăţii de Ecologie din cadrul Universităţii Ecologice Bucureşti, spune că în prezent niciun studiu nu a evidenţiat că organismele modificate genetic afectează sănătatea omului. Ca să vezi?! Şi e decan ecologic?!
Sursa: Adevarul
Românii au cultivat anul acesta cu 50% mai puţine terenuri cu cereale modificate faţă de 2008, în timp ce unele ţări din Uniunea Europeană le-au interzis. Specialiştii în agricultură încurajează fermele ecologice sau pe cele tradiţionale. Ecologiştii au dat în judecată reprezentanţii Ministerului Agriculturii pentru că autorităţile nu vor să facă publice locurile unde se cultivă plante modificate genetic.
Fermierii cultivau în 2007 doar 350 de hectare de organisme modificate genetic (OMG), iar în următorul an suprafaţa totală urma să crească de circa 20 de ori.
Astfel, România ocupa pe atunci locul al treilea în Uniunea Europeană (UE) la acest capitol, arată Serviciul Internaţional de Achiziţionare a Aplicaţiilor Agricole Biotehnologice (ISAAA).
De la peste 7.000 de hectare în 2008, anul acesta, suprafaţa cultivată cu OMG din ţara noastră a scăzut cu peste jumătate, până la 3.000 de hectare, conform datelor furnizate de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale (MAPDR) .
Drepturile fermierilor
Potrivit reprezentanţilor organizaţiei neguvernamentale AgentGreen, în urma investigaţiilor pe care le-au făcut ar exista trei cauze majore pentru care românii renunţă la aceste culturi.
“Unii fermieri zic că sămânţa modificată genetic este prea scumpă, iar alţii, ori că procedura de autorizare este prea anevoioasă, ori că nu au nevoie de astfel de seminţe pentru că unele sunt tratate special pentru distrugerea dăunători ce nu există în România decât local”, a spus preşedintele Agent Green, Gabriel Păun.
Grupul de conservare al valorilor rurale GRINDA şi Agent Green au solicitat, anul acesta, reprezentanţilor MAPDR publicarea locaţiilor unde s-au plantat seminţe modificate genetic, în baza legii privind liberul acces la informaţiile de interes public.
Autorităţile au refuzat să le furnizeze datele respective, argumentând că acestea îngrădesc dreptul la proprietate al fermierilor şi că pot periclita dreptul lor la confidenţialitate. În urma acestui răpuns, Agent Green şi GRINDA au dat în judecată MAPDR pentru că locaţiile culturilor cu OMG sunt ţinute în secret.
În contextul în care în România există peste 3,8 milioane de mici ferme familiale, Păun susţine că MAPDR pare a fi mai degrabă un minister al celor câteva multinaţionalele de profil ce-şi desfăşoară activitatea în România.
„Călcând peste drepturile fermierilor şi consumatorilor de a avea produse fără OMG, Ministerul a dat în acest an două Ordine pentru a permite contaminarea seminţelor cu organisme modificate genetic, inclusiv acelea neautorizate pentru cultivare sau consum în UE. Ordinele încalcă recomandările explicite din acest an ale Comisiei Europene, care a cerut României să aştepte ca statele membre să ajungă la un consens în această privinţă”, mai spune el.
Dan Craioveanu, coordonator GRINDA, precizează că datoria autorităţilor este să protejeze fermierii români de contaminarea cu OMG şi să promoveze valorile rurale româneşti.
Nicolae Găldean, decanul Facultăţii de Ecologie din cadrul Universităţii Ecologice Bucureşti, spune că în prezent niciun studiu nu a evidenţiat că organismele modificate genetic afectează sănătatea omului.
Drept urmare, el crede că înmulţirea culturilor de acest fel şi alegerea autorităţilor şi a companiilor implicate de a nu divulga locaţia lor poate fi o chestiune legată strict de afaceri.
„Nu am o părere clară cu privire la aceste organisme, însă pot spune că este foarte uşor să dai cu parul. Dacă nu e nimic dovedit ştiinţific, de ce să nu se comercializeze astfel de seminţe?”, adaugă Găldean.
„Produsele tradiţionale sunt mult mai gustoase“
Preşedintele Asociaţiei Române pentru Agricultura Durabilă (A.R.A.D), Ion Toncea, spune că în ceea ce priveste OMG-urile se vehiculează că, la nivel global, ele sunt necesare în contextul unei creşteri demografice foarte accelerate, mai ales în rândul ţărilor subdezvoltate.
Nu este însă cazul României, potrivit lui. “Important este să încurajăm agricultura ecologică la noi în ţară, sau măcar pe cea tradiţională. În primul rând este evident că produsele bio sunt tot mai consumate”, spune Toncea.
El crede că anul acesta producţia de OMG-uri a scăzut pentru că fermierii încep să se orienteze spre agricultura autohtonă şi în special pe cea bio tocmai pentru că cerera este mai mare.
Populaţia, în continuă creştere
Potrivit preşedintelui A.R.A.D, ţările care au interzis cultivarea OMG-urilor au vrut în primul rând să-şi protejeze agricultura proprie şi implicit institutele de cercetare în acest domeniu pentru că prin extinderea culturilor OMG baza genetică a seminţelor autohtone riscă să dispară. Iar produsele provenite din seminţe autohtone sunt mult mai gustoase şi mult mai căutate pentru export. Populaţia la nivel global creşte încontinuu, într-un ritm tot mai accelerat.
În acest context, una dintre raţiunile companiilor ce comercializează seminţe modificate genetic constă în faptul că ţările sărace au nevoire de hrană, iar soluţia este proliferarea culturilor de OMG pentru că, pentru aceste guri, agricultura bio nu reprezintă o soluţie.
Şapte state din UE cultivă OMG
Anul trecut, şapte state europene – Spania, Republica Cehă, România, Portugalia, Germania, Polonia şi Slovacia – cultivau porumb modificat genetic. Dintre plantele modificate genetic cultivate în lume, în UE este permis doar porumbul.
Alte state europene, printre care Franţa, Grecia, Austria sau Ungaria, renunţaseră deja la aceste culturi controversate. În 2008, cele şapte ţări membre UE cultivatoare de OMG-uri au crescut suprafaţa cultivată cu porumb GM, ajungându-se astfel la 100.000 de hectare.
De curând însă Germania a hotărât să urmeze aceeaşi politică agricolă adoptată recent de Franţa. La nivel global, anul trecut au crescut semnificativ suprafeţele cultivate cu plante modificate genetic, acestea ajungând la 125 milioane de hectare.
În momentul de faţă sunt 25 de ţări cultivatoare cu OMG-uri, dintre care 15 sunt state în curs de dezvoltare, iar celelalte fac parte din categoria ţărilor puternic industrializate.
Sursa: Adevarul
Etichetarea alimentelor cu ingrediente din organisme modificate genetic
Publicat de bcombio on Nov 1, 2009
Sursă: APC România
Autor: Tamara Cuprian, membru Asociatia pentru Protectia Consumatorilor din Romania
Modul de alimentatie s-a schimbat treptat de-a lungul anilor. Daca bunicii nostri consumau cu precadere alimente produse in propria gospodarie in cadrul unei economii rurale, tehnologiile au impus pe o piata libera alimente care solicita din partea consumatorilor informare si educare in vederea unei alegeri corecte.
Una din provocarile noului mileniu sunt alimentele obtinute din organisme modificate genetic (OMG) care au la baza folosirea biotehnologiilor, alimente care inainte de a aparea pe piata sunt tratate cu radiatii ionizante pentru distrugerea microorganismelor, care le-ar putea altera, alimente care contin aditivi si stabilizatori pentru a fi conservate corespunzator sau alimente tratate cu hormoni.
Alimentele modificate genetic sunt produse cu proprietati similare sau imbunatatite decat cele obtinute prin metode conventionale clasice si se prezinta sub forma de alimente proaspete ca legume si fructe sau procesate, precum soia sau ulei obtinut din porumb modificat genetic. Alimentele modificate genetic se obtin prin interventia asupra identitatii genetice a organismului folosind tehnologia ADN recombinat.
Folosirea biotehnologiilor de ultima ora are un impact asupra stiintei si mediului, atragand dupa sine implicatii economico-sociale si etice. Astfel, problema producerii plantelor si a alimentelor cu ajutorul biotehnologiilor a facut numeroase grupuri si organizatii sa critice public aceasta problema, sa boicoteze diverse produse, refuzand categoric comercializarea acestora pe piata. Cert este faptul ca producerea acestor alimente a ajuns un adevarat “calcai al lui Ahile” pentru toti factorii de decizie implicati: de la cercetare si pana la interesul marilor companii de a controla piata de desfacere a produselor alimentare, punand adesea consumatorul in dificultatea de a alege alimentele cele mai potrivite pentru sanatatea sa.
De mai bine de 50 de ani, agricultura americana a devenit mai productiva datorita folosirii pe scara larga a ingrasamintelor chimice si a pesticidelor, a noilor metode de crestere a plantelor si a animalelor, precum si datorita aplicarii unor metode inovative de mecanizare. SUA detin topul tarilor unde se cultiva cea mai mare suprafata de plante modificate genetic: 30 de milioane de hectare.
Evident ca pretul acestui succes consta in poluarea apelor, saracirea solului de substante nutritive si impactul negativ asupra insectelor si pasarilor. Acest tip de agricultura a avut impact negativ la nivelul comunitatilor rurale, a adus pe piata fructe si legume ce contin reziduuri de pesticide si in anumite cazuri a creat o anumita cultura de consum a fructelor si legumelor care au un aspect atragator, dar nu au gust.
Însa, agricultura organica este una dintre reactiile la metodele folosite in agricultura moderna. Agricultura ecologica protejeaza mediul, eliminand utilizarea pe cat posibil a ingrasamintelor chimice si a pesticidelor, protejand solul. Impactul noilor metode de a face agricultura ecologica s-a resimtit, astfel ca in jur de patru procente din alimentele produse in Statele Unite sunt de origine organica (Nutrition Action / Health letter – november 2001). Desi alimentele organice sunt mai scumpe decat cele conventionale – acest lucru se intampla de piata Uniunii Europene, deoarece in Romania aceste aspecte nu sunt clar puse in atentia opiniei publice de catre autoritatile competente – nu intotdeauna aplicarea metodelor organice este sigura pentru protejarea mediului si pentru obtinerea alimentelor conform standardelor de comercializare cerute de piata europeana – forma, culoare, gust. Pe de alta parte ingineria genetica are potentialul de a creste productivitatea per hectar, de a proteja resursele de apa si biodiversitatea, dar aceste aspecte ale avantajelor aplicarii ambelor tipuri de agricultura au ridicat controverse atat in lumea stiintifica, cat si in randul fermierilor. Însa cultivarea plantelor modificate genetic are si elementele sale pozitive, pentru ca reduce folosirea de insecticide toxice, ceea ce duce la protectia resurselor de apa si a eroziunii solului. Se vor putea produce in viitor plante care sa fie rezistente la inundatii sau care pot creste in soluri saraturoase sau sarace in substante nutritive?
Unii dintre consumatori privesc cu scepticism folosirea biotehnologiilor argumentand ca acest tip de culturi ridica probleme ecologice, iar alimentele obtinute pot fi toxice sau provoca alergii. O alta tema in discutie este aceea ca acest tip de tehnologii vor ajuta doar marii femieri si companiile care produc seminte, ca guvernul nu reglementeaza producerea alimentelor modificate genetic si ca mutarea unei gene dintr-un organism in celalalt are implicatii etice. Daca, de exemplu, porumbul cu care este hranita o vaca este modificat genetic, un lacto-vegetarian poate consuma cu incredere laptele? Dar friptura obtinuta din carne de vita careia i-a fost transferata o gena de la un porc poate sa fie consumata de o persoana de origine turca sau evreiasca?
Pe piata europeana, alimentele modificate genetic pot sa fie comercializate numai daca sunt conforme directivei 90/220 EEC, iar printre acestea se pot enumera: cicoarea androsterila, tolerata la glufosinat de amoniu (produsa de Bejo-Zaden); soia tolerata la glifosat (produsa de Monsanto); porumbul tolerat la glufosinat de amoniu (produs de Ciba – Geiby); porumbul ce exprima gena Bt CrlAb (produsa de Monsanto, dar si de Novartis).
Dar ce ii ingrijoreaza cel mai mult pe cei care critica folosirea biotehnologiilor este faptul ca, in fond, companiile multinationale care vand semintele miraculoase intentioneaza doar sa faca bani, nu sa produca hrana.
Controlul hranei se concentreaza in mana catorva corporatii multinationale sau a unor distribuitori care detin lanturile de supermarketuri de distribuire la nivel international si are drept consecinta imfluentarea pretului alimentelor.
O realitate care nu poate fi negata este cultivarea acestor culturi in tarile in tranzitie sau tarile in curs de dezvoltare. Acest fapt are ca si consecinta promovarea unor tehnologii noi, dar si cucerirea de noi piete in contextul unui cadrul legislativ inca neconturat si a unei lipse de informare a consumatorilor fata de ceea ce se numeste novel food. Fara indoiala, culturile de plante modificate genetic ridica probleme diferite din punctul de vedere al securitatii alimentare, continutului si valorii nutritionale fata de cele produse de agricultura conventionala sau ecologica.
Cert este faptul ca acum consumatorul este pus in fata unor provocari de comsum, fermierii in fata unor politici de marketing, ceea ce conditioneaza accesul la seminte si piata si influenta marilor distribuitori. Ca o consecinta logica se impune necesitatea etichetarii alimentelor modificate genetic atat din motive etice, cat si culturale. La nivel european axista reglementarea Novel foods EC 258/97 prin care se stabilesc regulile de etichetare ale acestor produse si ale derivatelor lor.
Printre riscurile potentiale ale alimentelor modificate genetic asupra sanatatii se numara invadarea celulelor umane de catre genele transgene continute de alimentele modificate genetic; modificari la nivelul metabolismului (degradarea compusilor sintetizati pana la substante nocive sau sinteza de compusi toxici pentru organism, diverse efecte alergice si rezistenta la antibiotice declansata de prezenta genelor marker pentru rezistenta la antibotice in produsele modificate genetic.
Principala reglementare se refera la necesitatea etichetarii alimentelor modificate genetic care contin cel putin 1 la suta ingredient modificat genetic. Nu s-a reusit insa etichetarea derivatelor din produse modificate genetic in situatia in care modificarea genetica nu poate fi detectata. Este cazul uleiului provenit din soia modificata genetic, dar care nu contine ADN sau proteine detectabile. În alte tari europene, precum Germania, s-a introdus in 1998 etichetarea negativa, ceea ce indica faptul ca alimentul este obtinut fara ajutorul ingineriei genetice. În Romania exista Ordonanta de urgenta 49/2000 care se refera la regimul de testare, utilizare si comercializare a organismelor modificate genetic prin tehnicile biotehnologiei moderne si a produselor rezultate din acestea, dar ea nu face nici o referire la etichetarea alimentelor modificate genetic. Pe piata romaneasca exista un singur caz de etichetare negativa – cel al malaiului produs de fabrica Titan. Astfel, consumatorul roman nu stie daca se comercializeaza alimente modificate genetic pe piata romaneasca; in acelasi timp Ordonanta 49/2000 recomanda eliminarea de pe piata a produselor modificate genetic, care contin gene marker de rezistenta la antibiotice, pana in anul 2002 (numai pentru producatori interni). Logic, se pune intrebarea cum pot fi aceste alimente eliminate de pe piata daca nu pot fi identificate conform etichetei ca ar fi modificate genetic si de ce prevederea legala priveste numai producatorii interni. În cazul in care acestia ar folosi materie prima din tara, acest lucru ar fi aproape imposibil, pentru ca taranul roman face agricultura pe suprafete reduse, cu mijloace rudimentare si nu isi permite sa cumpere nici macar pesticide pentru combaterea daunatorilor, si in nici un caz seminte din care sa produca plante modificate gentic. Paradoxal, in Romania se practica mai mult sau mai putin a agricultura de factura organica datorita contextului total atipic pentru o tara care era odinioara granarul Europei, iar pretul graului se stabilea la Braila.
De asemenea, Asociatia pentru Protectia Consumatorilor din Romania nu are cunostinta ca ar exista vreun laborator acreditat la nivel national conform standardelor europene care sa testeze nocivitatea unor alimente modificiate genetic. Chiar si Ordonanta de urgenta 34/2000 privind produsele ecologice precizeaza doar ca organismele modificate genetic si derivatele lor nu sunt permise in productia agroalimentara ecologica, iar HG 653/1995 privind etichetarea nu face nici o referire la etichetarea alimentelor modificate genetic. Trebuie sa tinem cont si de faptul ca impactul psihologic asupra consumatorului al notiunii de “aliment modificat genetic” poate sa duca la reticenta consumatorilor, la teama, in conditiile lipsei unei informari corespunzatoare si a implementarii pe piata a unor reglementari adecvate.
Asociatia pentru Protectia Consumatorilor din Romania solicita etichetarea alimentelor modificate genetic pentru a se respecta unul dintre drepturile fundamentale ale consumatorilor - acela de a fi informat inainte de a alege, iar in cazul derivatelor din acestea e necesara includerea precizarii “poate contine urme de produsi modificati genetic”. De asemenea, organismele guvernamentale trebuie sa se implice in cercetarea pietei, in identificarea prezentei acestor alimente si in testarea acestora pentru a se informa consumatorul fata de riscurile potentiale la care se expune.
Centrale nucleare, organisme modificate genetic… Iată lumea viitorului?!
Publicat de bcombio on Nov 1, 2009
Accidente și victime ale industriei nucleare în cifre
În termeni de costuri, centralele nucleare au ieșit pe primul loc în ceea ce privește pagube economice, fiind responsabile pentru pagube de 16,6 miliarde de dolari, adică 41% din totalul pagubelor din ultimul secol.
Într-un articol pentru revista EnergyBiz,Benjamin K. Sovacool are niște date asupra numărului de accidente și victime provocate de industria nucleară.
Studiul a identificat 279 de incidente care au dus la pagube de 41 de miliarde de dolari și 182.156 de decese, cel mai mare număr de accidente înregistrându-se între 1978 și 1987, perioadă în care au avut loc peste 90 de accidente. În termeni de costuri, centralele nucleare au ieșit pe primul loc în ceea ce privește pagubele economice, fiind responsabile pentru pagube de 16,6 miliarde de dolari, adică 41% din totalul pagubelor din ultimul secol.
Contrar argumentelor industriei, conform cărora instalațiile nucleare sunt sigure, la centralele nucleare au avut loc 63 de accidente grave. 29 de accidente au avut loc de la dezastrul de la Cernobîl din 1986, iar 71% dintre toate, adică 45 din 63, au avut loc în Statele Unite, desființând convingerea că accidentele nucleare grave nu pot avea loc sau nu au mai fost alte accidente de la Cernobîl încoace.
Folosind estimări extrem de rezervate, accidentele de la centralele nucleare au ucis 4.100 de oameni. Aceste accidente au fost fie topiri în miezul reactorului, explozii, incendii, pierderi de agent de răcire, și au avut loc atât în condiții de operare normale cât și în condiții extreme, sau de urgență, cum ar fi secete sau cutremure.
Am să caut legislaţia nouă privitoare la etichetare alimentelor
Publicat de bcombio on Oct 31, 2009
Asta pentru că vreau să ştiu cum e cu ingredientele din organisme modificate genetic.
Am să postez imediat.
O zi verde, tuturor!
Organismele modificate genetic
Publicat de bcombio on Oct 31, 2009
Organisme modificate genetic
Alimentele preparate din organisme modificate genetic sunt periculoase
Spune NU ingineriei genetice
Progresul ştiinţific în domeniul biologiei moleculare ne poate ajuta să înţelegem procesele naturale şi să progresăm în domeniul medicinii, de a da noi unelte medicale. Însă nu ar trebui ca, din cauza intereselor comerciale, să folosim descoperirile ştiinţifice ca justificare pentru transformarea mediului într-un experiment genetic gigant. Biodiversitatea, mediul înconjurător şi integritatea rezervelor de hrană ale lumii sunt prea importante pentru supravieţuirea pentru a fi supuse riscului.
Ajutorul tău este necesar ACUM!
De exemplu, porumbul modificat genetic ce se cultivă poartă gene de bacterie ce îi permit să producă o substanţă insecticidă.
Diferenţa fundamentală faţă de tehnicile tradiţionale ale îmbunătăţirii genetice este că acestea permit lipsa barierelor dintre specii pentru a crea fiinţe vii ce nu există în natură. Este vorba de un experiment la scară largă bazat pe un model ştiinţific compromis.
Unele dintre pericolele acestor culturi pentru mediul înconjurător sunt creşterea folosirii substanţelor toxice în agricultură, contaminarea genetică, contaminarea solului, pierderea biodiversităţii, dezvoltarea rezistenţelor în insecte şi “ierburi rele” sau efectele nedorite în alte organisme. Efectele asupra ecosistemelor sunt ireversibile şi imprevizibile.
Riscurile sanitare ale graniţei largi a OMG-urilor prezente atât în alimentaţia noastră, cât şi în a animalelor, ale căror produse le consumăm, nu se evaluează corect, obţinerea unui astfel de rezultat continuând să fie necunoscută. Noi alergii, apariţia unor noi toxice şi efecte neaşteptate sunt unele dintre riscuri.
OMG-urile consolidează controlul alimentaţiei mondiale de la puţinele firme multinaţionale. Ţările ce au adoptat masiv folosirea culturilor transgenice sunt exemple clare ale unei agriculturi nedurabile. Ȋn Argentina, de exemplu, intrarea masivă de soia modificată genetic a exacerbat criza agriculturii cu o creştere alarmantă a distrugerii pădurilor primare, migrarea ţăranilor şi muncitorilor rurali, o mărire a utilizării ierbicidelor şi o gravă substituţie a producţiei de alimente pentru consumul local.
Soluţia pentru foame şi malnutriţie se află în dezvoltarea tehnologiilor durabile şi corecte, accesul la alimente şi utilizarea tehnicilor ca agricultura şi reproducerea ecologice. Industria organismelor modificate genetic îşi foloseşte puterea comercială şi influenţa politică pentru a distrage resursele financiare cerute de adevăratele soluţii.
Apărăm aplicarea Principiului Precauţiei şi ne opunem astfel oricărei eliberări a OMG-urilor în mediul înconjurător. Testele la câmp, inclusiv la scară mică, prezintă şi ele riscuri de contaminare genetică, trebuind, de asemenea, să fie interzise.
Deasemenea, suntem împotriva tuturor brevetelor asupra plantelor, animalelor sau oamenilor, ca şi cele asupra genelor lor. Viaţa nu este un articol de comerţ industrial. Atunci când forţăm formele de viaţă şi propriul lanţ alimentar să se supună mai degrabă modelelor economice ale omului decât celor naturale, o facem pe propria răspundere.
Greenpeace nu se opune biotehnologiei care se face în medii limitate, controlate, fără interacţiune cu împrejurimile. Marele potenţial pe care îl are biologia moleculară în înţelegerea naturii şi în dezvoltarea investigaţiei medicale nu poate fi folosit ca justificare pentru a converti mediul înconjurător într-un uriaş experiment cu interese comerciale. Biodiversitatea şi integritatea aprovizionării lumii cu alimente sunt prea importante pentru supravieţuirea noastră pentru a fi periclitate.
Sursa GREENPEACE Romania